► Un articol scris de Dănuț Andrei, specialist sisteme irigații și șeful departamentului Irigații la MEWI.
În ultimii 5 ani s-a pus foarte mult accentul pe irigații, acest domenii fiind în continuă dezvoltare. Cine a pornit cu dreptul, continuă tot așa. Cine a pornit cu stângul și a învățat din greșeli proprii, a învățat și a rectificat pe pielea lui. Însă, la cum se mișcă lucrurile în ziua de astăzi, nu mai există timp pentru încercare și eroare, timpul costă bani și toată lumea vrea să meargă de la început cu ceea ce este potrivit.
În urmă cu 5 ani se vorbea rar despre irigații în România, acum, ca fermier, îți asumi un mare risc dacă nu optezi pentru sisteme de irigat.
Dimensionarea corectă a sistemelor de irigații
Din păcate, există încă mulți fermieri care își fac sistemele de irigații ”după ureche”, că dacă a văzut la vecinul și merge, de ce n-ar merge și la el?
Noi considerăm că este deosebit de important să consiliem clientul, să încercăm să facem lucrurile cât mai bine, încă de la început. Adică să pornim cu dreptul. 😊
Clientul zice că vreau aia și aia, dar mereu punem întrebarea ”dar ce vrei să faci cu ea?”. Că de vândut ceva poate oricine să vândă dacă știe că îl are în curte, dar noi la irigații mergem pe varianta ”hai să vedem ce îți trebuie mai întâi, hai să calculăm”. De aceea le și zice ”sisteme”, pentru că sunt un ansamblu complex, iar dacă un singur element nu mai funcționează, nu mai funcționează corespunzător toate. Din această cauză este foarte important să se efectueze calcule de două ori. Chiar acum dimensionăm pentru un fermier din zona de sud, un sistem unde a trebuit să facem calcule de la sursa de apă până la pivot, fiind lucruri foarte importante pe care trebuie să le avem în vedere, astfel încât clientul să știe că beneficiază de echipamentul cel mai bun din punct de vedere energetic.
Elemente de calcul
Factorii care stau la baza calculului sunt câmpul, forma sa, mărimea, denivelările, chiar și structura solului, deși la noi nu este atât de importantă precum la irigarea prin picurare. Un alt factor este sursa de apă, distanța de la sursa de apă până unde va fi amplasat utilajul care udă în câmp. Aflând forma și mărimea câmpului, putem să găsim un utilaj pe care să îl configurăm, fie pivot, hipodrom, fie liniară, ca apoi, în urma configurării, să aflăm de ce necesar de apă avem nevoie la el. Odată aflat necesarul de apă, noi trebuie să găsim pompa necesară, însă acest lucru nu se poate face fără să vedem cum ajunge apa la pompă (care trebuie să fie lângă sursa de apă) și din pompă la un kilometru, acolo unde este centrul pivotului. Din nou calcule, legate de țeava care merge pe sub pământ, ce diametru are, ce presiune, ce tip și abia după ce știm toate lucrurile astea, putem stabili pompa corectă. La un model de pompă poți avea 5-6 versiuni, iar mulți nu înțeleg acest lucru, diferă o litere în model și pare la fel, dar dacă cineva nu îți explică ce face fiecare, nu vei înțelege că nu ai de unde să știi.
Lucrul pe care pun cel mai mare accent, și îl tot repet echipei mele, este acela că trebuie să fie foarte bine pregătiți pentru a putea asigura consiliere fermierilor. Apoi, la fel de importantă este executarea corectă a calculelor și găsirea sistemului care funcționează cel mai bine.
Tipuri de sisteme de irigat
Irigarea cu tamburi este cea mai ieftină, cea mai accesibilă, dar și cea mai puțin eficientă din cauza consumului mare de energie, deoarece sunt necesare presiuni mai mari. Sistemul cu tamburi este totuși cel preferat de mulți fermieri. Îi duc în câmp, udă și când intră cu combina, la recoltat, se așteaptă să umple rapid buncărul.
Însă nu se întâmplă așa.
Iată și un exemplu concret. Un fermier din zona noastră a irigat ”de și-a rupt oasele”, după cum spunea chiar el, cu apă multă din Mureș. A obținut, la porumb, 3,5 t/ha de pe terenul irigat și 2,5 t/ha de pe cel neirigat. Este evident că undeva a greșit, deși a avut tambur de irigat. Chiar dacă ai un tambur și crezi că poți acoperi X hectare, acesta nu poate acoperi cele X hectare pe care tu le dorești, el poate să acopere o anumită suprafață. Fiecare utilaj are limita lui.
În plus, contează foarte mult și câtă apă îi oferi. Cei din Insula Mare a Brăilei au avut anul trecut o rată de udare la porumb de 400 l/mp, pe când fermierul nostru, de aici din zonă, a mers cu 150 l/mp. Când vrei să irigi, vrei să scoți o anumită plusvaloare, dar dacă nu o faci cum trebuie, o faci degeaba.
Cine utilizează sisteme de irigație trebuie să se concentreze pe cerințele plantei, nu pe nevoia lor de udare pentru a acoperi toată suprafața.
Ai un echipament, vrei să acoperi 150 ha, dar dacă planta are nevoie de multă apa, tu te grăbești să uzi cele 150 ha și nu îi oferi plantei necesarul său. Planta are nevoie de cât mai multă apă, nevoia fermierului este să acopere o suprafață cât mai mare. Acest lucru înseamnă că, pentru a acoperi atât nevoia plantei, cât și a ta, mai ai nevoie de alte echipamente. Tamburul pe care îl ai nu îți acoperă 100 ha, ci face doar 20 ha.
Aceasta este problema utilizării incorecte a echipamentului.
La sistemele pivot și liniare, eficiența este mai mare, deoarece necesarul de presiune este mai scăzut și de aici vine toată diferența.
Aceste sisteme cu pivoți și liniare, prin definiție sunt mai eficiente, însă, din nou, intervine problema calculului. La fiecare trebuie efectuate calculcule astfel încât să fie eficiente. Nu, pivotul vecinului și pompa lui nu funcționează la fel și la mine. Și vorbim aici mai ales de sistemele acestea mari. De exemplu, configurăm, în prezent, irigarea unei suprafețe foarte mari, la care, cu cât greșești mai mult, cu atât plătești mai mult, și trebuie calculate toate datele acestea pe care noi le introducem (ce avem și ce vrem să facem, unde avem și ce merge cel mai bine etc.) în așa fel încât să fie sistemul cât mai eficient, iar când mă refer la eficient vorbesc despre costul la hectar.