Prețurile la energie sau combustibil au crescut considerabil. Și prețurile cerealelor continuă să crească. Din cauza condițiilor meteorologice extreme, precum ploile abundente, inundațiile sau secetele, recoltele au de suferit. Însă, în ciuda recoltelor parțial scăzute, cererea este la un nivel ridicat constant.
În ultimul număr al revistei terraHORSCH, apărut la sfârșitul anului trecut, Michael Horsch evaluează situația de pe piața cerealelor, ce ar însemna, în teorie, o diminuare a produselor de bază și cum face față compania HORSCH acestor provocări.
terraHORSCH: Situația de pe piața cerealelor este problematică, la fel și prețurile. Cererea este mare. Clima afectează fermierii și recoltele acestora. Avem probleme?
În primul rând, trebuie să ni se permită să ne punem o astfel de întrebare și să ne gândim bine la ce ar însemna aceasta, pentru a gândi un scenariu și pentru a pregăti o soluție. Personal, aș crede că suntem deja chiar în mijlocul ei. Însă trebuie să ne preocupe subiecte privind viitorul și nu trebuie să închidem ochii la ceea ce se întâmplă în acest moment. Asta nu înseamnă că ar trebui să reacționăm exagerat.
Ce trebuie să știm când privim un astfel de scenariu este că o altă creștere a producțiilor, la nivel global, nu este de așteptat în viitorul apropiat.
Există, în lume, aproape un miliard de hectare de teren arabil, de unde se produc produc trei miliarde de tone de cereale – porumb, grâu, orez și altele, precum și 500 de milioane de tone de plante oleifere – soia, rapiță, floarea soarelui etc. Știm că această suprafață nu va mai crește și că până acum aproape toate regiunile arabile din lume sunt cultivate în mod optim. Aceste 3,5 miliarde tone de cereale și semințe oleaginoase corespund unui procent de 70% din aportul total de calorii ce ne sunt necesare – direct și indirect.
Aceasta înseamnă că aceste aprox. 70% din necesarul de calorii ce este acoperit de terenul arabil cestea, respectiv cerealele și semințele oleaginoase, sunt cele mai importante. Nu este important pentru întregul sistem dacă au existat mai puțini cartofi, mai puține leguminoase sau mai puține mere din cauza înghețului. Dacă rămânem fără microcipuri, vor fi mai puține mașini, dar nu vom muri de foame. Dacă rămânem fără uleiuri minerale, vom căuta alternative. Dar nu există alternativă la alimentele de bază, avem nevoie de ele.
Așadar, în primul rând, și cel mai important, am avea o problemă dacă cerealele ar deveni insuficiente. În special în țările Lumii a treia.
Care ar putea fi factorii care duc la diminuarea producției de cereale?
De câteva decenii, climatologii prezic că clima noastră se va schimba semnificativ și că fenomenele meteorologice extreme vor crește. Secetă, căldură, ploi abundente, vânturi puternice – vor fi tot mai multe. Și acum observăm că oamenii de știință, cu prognozele lor, spuneau ei ceva acolo. Evenimentele meteorologice extreme au crescut considerabil în ultimii cinci ani, la fel și intensitatea lor. Este evident că acest lucru influențează recolta mai ales când este lovită o regiune cerealieră mare. Așa-numitele recolte record vor scădea din cauza unor astfel de evenimente. Desigur, există și țări care beneficiază de pe urma schimbărilor climatice, cum este, de exemplu, Ucraina. În lunile iunie și iulie, acum plouă mult mai mult decât acum 20 de ani, iar temperaturile nu mai sunt atât de ridicate.
Însă majoritatea regiunilor arabile din întreaga lume suferă de pe urma acestor schimbări, Europa de Vest fiind una dintre ele.
În 2021 am văzut exemple de ceea ce pot face recoltei astfel de evenimente. În vară, a fost un val de căldură în vestul Canadei cu 45-50° la umbră. Pământul a fost umed, iar fermierii s-au gândit mai întâi că anul va fi unul bun pentru grâul de vară și rapița de vară. Dar n-a fost așa. Căldura a provocat pagube majore. Drept rezultat, în toamnă prețul la rapiță a crescut drastic. Și în Brazilia, recolta de porumb a fost cu aproximativ 30% mai mică decât se aștepta. Și din cauza vremii extreme, recolta nu numai că a fost mai scăzută, ci și calitativ mai proastă. În Europa ploile abundente și inundațiile afectează recolta, în SUA sau Canada este căldură și secetă extremă. Un lucru duce la altul. Recolta este mai mică, dar cererea și prețurile cresc. Din punctul de vedere al fermierului, sentimentele sunt amestecate. Căci, pe de o parte, devine din ce în ce mai dificil să obții randamente bune, iar pe de altă parte, te poți aștepta la prețuri mai mari. Iar prețurile pentru îngrășăminte și alte materii prime, precum uleiul mineral etc., cresc și ele.
Și ceea ce cu siguranță va crește este prețul pentru terenurile în arendă. Și nu vor scădea din nou ușor, așa cum știm din trecut. Pe de altă parte, fermierii încearcă să-și protejeze recoltele și să-și completeze parcul de mașini și utilaje într-un mod mai diferențiat. Astfel, ei pot reacționa optim la condițiile de sol, respectiv reacționează lucrând cu o semănătoare potrivită, și astfel să creeze o bază pentru o recoltă mai bună, cu un randament mai mare. Dacă prețurile pentru terenurile închiriate cresc, atunci și valorile pentru înlocuirea echipamentului agricol cresc!
Există și alți factori care contribuie la creșterea prețurilor?
Pandemia de Covid 19 și prețurile ridicate ale uleiurilor minerale etc. au, cu siguranță, efect asupra prețului cerealelor. Întrebarea este în ce măsură aceastea le influențează cu adevărat. Ce probabilitate există să fi calculat greșit, să subestimăm cu adevărat influența schimbărilor climatice și să existe cu adevărat o diminuare a producției agricole?
Ce înseamnă că am calculat greșit?
În fiecare lună, USDA (Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite) publică rapoarte cu prognoze privind stocurile de cereale și situația cererii și ofertei globale. Pentru aceste rapoarte, ei calculează de aproximativ 50-60 de ani o cifră medie a influenței diferiților factori, de ex. câte El Ninos (uragane), perioade de secetă și fenomene meteorologice extreme au fost, iar pe baza acestora, raportul dintre consum și stoc etc. Toate acestea sunt integrate în statistici, chiar și ultimii cinci ani. Însă acești cinci ani modifică statisticile totale doar într-o măsură foarte mică, deoarece sunt combinate cu datele din ultimii 50-60 de ani. Dacă privim doar ultimii cinci ani, se poate observa că au avut loc schimbări importante.
Vă voi da un exemplu din experiența mea personală: La începutul lunii iulie, am intrat în contact cu fermieri din toată Europa. Cu toții, chiar și propria mea familie, eu și fiii mei, eram convinși că vom avea o recoltă record în 2021. Luna mai a fost umedă și răcoroasă, și iunie a fost mai rece și mai puțin ploioasă. Am stat pe câmp, am frecat spicele culturilor, ne-am uitat la boabe și am spus: ”nu sunt mari, dar sunt destul de multe”. Patru săptămâni mai târziu știam mai bine. Recolta a fost semnificativ mai mică decât se aștepta. Cu siguranță nu a fost o recoltă proastă, dar în comparație cu așteptările noastre, randamentul a fost considerabil mai mic. Dacă luați în considerare toate pierderile din acest an – dacă prețurile vor scădea din nou, vom avea nevoie de doi ani record absolut în toată lumea pentru a ajunge la valorile Stock to Use ale USDA din 2019, despre care credeam în 2020 că le vom realiza întocmai.
Și acum vin și întreb: cum este posibil ca o autoritate din sectorul statistic poate face prognoze în avans despre ceea ce se va întâmpla dacă noi, fermierii, cu toată experiența noastră, nu mai putem? Și noi am fost departe de țintă și am calculat greșit. Trebuie să acceptăm și să ne pregătim pentru faptul că fenomenele meteorologice extreme care apar brusc ar putea afecta așteptările privind recolta într-o măsură mai mare decât în trecut.
Care ar putea fi soluțiile prin care să fie prevenite pierderile cantitative și calitative de recoltă?
Desigur că răspunsul este doar despre ceea ce noi, europenii, ne-am putea imagina. Până acum, am urmărit ecologizarea agriculturii, concept adoptat și la HORSCH. Acum, însă, trebuie să ne întrebăm dacă aceasta mai este cu adevărat calea de urmat? Continuând, riscăm să reducem cantitatea de cereal necesară asigurării produselor de bază, și astfel prețurile vor continua să crească.
Privind din perspectiva societății, a protecției mediului și a administrării apei subterane, această orientare ecologică are cu siguranță un sens. Dar, având în vedere prețurile, conflictele politice și țările din Lumea a treia care nu își permit să plătească aceste prețuri, trebuie să reevaluăm situația. Ar obliga oamenii doar să o ia la fugă.
Desigur, descriem un scenariu ipotetic, dar cine poate spune cu siguranță că s-ar putea să nu se întâmple așa și că realitatea, mai devreme sau mai târziu, ne va ajunge din urmă?
În opinia mea, trebuie să ne bazăm în continuare pe agricultura hibridă.
Aceasta nu înseamnă abandonarea completă a ideii de ecologizare, ci abordarea ei având în minte principiul ”maximizării numărului de calorii”. Cu cât încercăm mai mult să facem agricultură organică ca metodă de a salva planeta cu atât mai mult o distrugem. Nu ar trebui să permitem ca aceasta să se întâmple. Prin practicarea unei agriculturi hibride – combinația dintre convențional și organic – am putea face față diminuării sau chiar penuriei de alimente.
Pe lângă aceasta, după cum este stipulat și în documentul „Future of Agriculture“ (Viitorul agriculturii) emis de BML (Ministerul Federal German al Alimentației, Agriculturii și Pădurilor), ar trebui să reducem, încet-încet, consumul de carne. Nu numai din motive de sănătate sau legate de schimbările climatice, ci și cu scopul de a face față reducerii alimentelor de bază.
De asemenea, în opinia mea, este important ca viitorul agriculturii să nu însemne doar soluții în sectorul digitalizării. Cred că ar trebui să ne concentrăm atenția și asupra microbiologiei, aceasta fiind, probabil, modalitatea prin care am putea rezolva problemele legate de producerea hranei, în prezent și pentru viitor, atât cantitativ cât și calitativ. Aceasta este cea mai importantă parte a ideii de agricultură hibridă, însă tot nu va putea fi realizată complet fără fertilizanți, deci produse chimice. Ceea ce contează este să găsim echilibrul, și să ieșim din modul de gândire în alb și negru.