► Un articol /mini-interviu realizat de Gabriel Racz, manager resurse umane MEWI
Nu cred în coincidențe. Mă gândeam să scriu ceva despre numărul 20, când, ”documentându-mă”, mi-a apărut pe Facebook o postare care suna cam așa ”te apropii de 40 și ți se pare nasol? Stai să vezi cum e când te îndepărtezi!”.
Cu câtă matematică știu, o să găsesc o variantă să le leg.
De fapt ce vreau să spun e că zilele acestea a fost un moment important pentru colegul nostru Adrian Chirilă. Va împlini 40 de ani de când lucrează la MEWI… peste exact 20 de ani. Asta a fost formularea pentru cei obișnuiți să privească în viitor. Pentru cei care se uită în trecut, reformulez: de curând, Adi a făcut 20 de ani de MEWI.
Douăzeci de ani!!!
Colegii noștri Mihai Hrab, Costică Bîrsan sau Nicu Vîrlan, care au 27 de ani de MEWI, pot spune ”ce faceți atâta tam-tam cu angajații ăștia noi, care au doar 20?”.
Să revenim la Adi Chirilă, aka Adițu /Agițu /Chiriluță /Nașu… La atâția ani de vechime nu e de mirare că circulă deja legende despre el. Una dintre ele spune că de fapt el nu e de prin părțile locului. S-ar fi născut în Kenya, într-un sat mic și sărac. Încă de mic copil cei de acolo și-au dat seama că e altfel: vorbea germană. În susținerea acestei ipoteze vedeți poza de mai jos, făcută la întâlnirea de 17 de ani de la terminarea liceului, secția cu predare în limba germană. În caz ca nu îl recunoașteți pe Adi, vă dau câteva indicii: e singurul care nu poartă sandale, al treilea din stânga tipului cu ursulețul de pluș în mână.
Curios din fire, i-am adresat o mulțime de întrebări lui Adi, într-o discuție mai lungă, pentru că avea atâtea de povestit încât nu știa ce să aleagă. Doar la întrebarea de spart gheața, ”cum au trecut pentru tine cei 20 de ani în MEWI?” a răspuns trisilabic: ”repede!”.
Cum a fost prima zi la MEWI?
Mai colaborasem cu MEWI înainte de angajare, lucram la un comisionar vamal care pregătea documentele pentru importurile firmei. Cristian Dănescu m-a convins să vin la MEWI, și, încă din prima zi de lucru, mi-a arătat un teanc mare de facturi după care mi-a zis ”vezi că eu plec în delegație”. A trebuit să pregătesc documentele pentru vamă, așa că am început în forță încă din prima zi 😊
Este evident că, în 20 de ani, ai trecut prin multe momente faine. Există vreunul mai special care îți vine în minte?
Da, chiar a fost un moment în care am fost foarte emoționat; în 6 mai 2005 eram cu colegii la o petrecere (cred că sărbătoream 10 ani de MEWI) și exact în acea zi s-a născut și fiul meu, Mario. Ca să simt mai bine bucuria momentului, băieții m-au luat în brațe și m-au aruncat în sus, până aproape de tavan. N-am să uit niciodată momentul acela!
Ce îți place să faci în afara serviciului? Cum ar veni, ce hobby-uri ai?
Îmi place foarte mult să călătoresc, să merg cu bicicleta, să joc fotbal.
Uite, de exemplu, într-unul dintre week-end-urile astea am făcut 98 de km cu bicicleta, pe pista de la Timișoara până la granița cu Serbia. Am fost împreună cu colegul Vasile Todirenchi și cu fiică-sa, Andreea.
98 km e mult și cu mașina, am pedalat zdravăn mai mult de 5 ore. Și, interesant, n-am avut deloc febră musculară.
În Timișoara, sunt multe locuri de muncă în domeniul ingineriei. De ce ai rămas în MEWI?
În primul rând pentru colegi, mă simt bine cu ei. Și din respect pentru Cristi Dănescu. La început eram o mână de oameni, petreceam mult timp împreună, ne înțelegeam foarte bine. Ulterior s-au creat și alte legături, binecunoscute. 😊
Dacă ar fi să (ne) faci o dedicație muzicală, ce melodie ai alege? (în fundalul discuției este pornit un radio, n.a.)
Uite, chiar asta care se aude acum ar fi o melodie potrivită: ”The Show must go on”, a celor de la Queen.
Redând cele de mai sus, concluzia ”de încheiere” a venit de la sine: dacă la un loc de muncă îți place ceea ce faci, ai și prieteni printre colegi, petreci cu drag timp cu ei, și nu doar la serviciu, ai dat de oameni care ți-au dat șansa de a învăța și pe care îi respecți, ai timp și de hobby-urile tale … 20 de ani nici nu pare mult.
Adițu, să ne trăiești, urmează borna de 30. Eh, un fleac! 😊
Îmi pun și eu reminder pe telefon, să nu uit!