Articole

”Cred că pot găsi soluția cea mai potrivită pentru fiecare fermier”

► Afirmă Dănuț Andrei, noul brand manager sisteme de irigat

Subiectul ”irigații” se află pe buzele tuturor de mai mulți ani, în contextul schimbărilor climatice și al deficitului major de apă de care suferă terenurile agricole din România. În oferta generoasă MEWI de echipamente destinate tehnicii agricole se află, de mai mulți ani, sistemele de irigații, însă nu exista o persoană dedicată promovării acestora și, mai ales, cineva priceput care să acorde și consultață de specialitate.

Din luna iunie a acestui an, MEWI a umplut golul acesta, numindu-l pe Dănuț Andrei – brand manager sisteme de irigații. Când e secetă, aduci apă.

Iar dacă veți citi rândurile de mai jos, rezultate dintr-o discuția purtată foarte de curând (și muuult mai lungă decât ceea ce se vede), veți fi cu certitudine de acord cu noi că n-ar fi fost alegere mai potrivită. Și numai pentru ultimul paragraf, și tot ar fi meritat!😊

 

În loc de CV

Dănuț Andrei are 36 ani și, este din Râmnicu Vâlcea. A vrut să fie polițist, însă, conjunctural a ajuns la Agronomie, în Timișora. În 2007, a plecat, în practică, la o fermă de 400 ha din Anglia, unde, fermierul proprietar (”foarte de treabă, la a patra generație de agricultori”)  i-a văzut calitățile și îndemânarea și l-a făcut responsabil de irigațiile fermei. Primul an a fost foarte greu, însă a rămas 7 ani, în ultimii 5 petrecuți la fermă fiind manager al sistemului de irigații, cu tot ceea ce presupune aceasta, inclusiv mentenanță, service etc. Se plimba între cele 5 locuri cultivate, între ferme, pentru a se asigura că totul merge strună. Cultura principală era de salată (iceberg), iar aceasta fiind alcătuită din 95% apă nu poate trăi fără irigații.

Ultimii 6 ani i-a petrecut într-o firmă producătoare de rampe de irigații din Anglia, dealer autorizat OCMIS. Încă de când a ajuns prima dată în fermă a avut de-a face cu acest brand, așa că a dobândit multă experiență pe domeniul tehnic, putând să dezasambleze întregul dispozitiv (și apoi să-l refacă, desigur). Astfel, în compania Briggs Irrigation a putut să acorde asistență tehnică clienților.

”Eram responsabil cu continua îmbunătățire a echipamentelor, să observ dacă există ceva, oricât de mic, care să poată fi îmbunătățit, pentru a crește randamentul. De fapt asta ar trebui să fie un factor în orice altă activitate. Decât să faci un lucru de mântuială, mai bine nu-l faci. În Anglia am învățat că lucrurile trebuie să fie bine făcute, pentru că, în jurul nostru, oamenii au început tot mai des să le aleagă doar pe acestea.

A stat cu ochii larg deschiși pe tot ceea ce se întâmpla în România, pentru că și-a dorit mereu să revină în țară (”e greu să stai departe de familie și prieteni”) și a observat interesul tot mai mare al fermierilor români pentru irigații.

Ne-a ales ca loc de repatriere. Iar noi l-am ales pe el.

 

Ce avantaje ai dacă irigi?

Deși din punct de vedere economic este avantajoasă, nu este deloc o investiție facilă, presupunând costuri mari, însă, în timp se recuperează. Eu consider că cel mai mare avantaj este acela că nu riști. Nu stai cu ochii pe cer rugându-te să plouă. Deții controlul. Decizi ce cantitate de apă este necesară culturii.

Citeam un interviu cu un fermier mare din sud, care are un sistem performant de irigații, că, atunci când își face previziunile pentru anul următor, ia în calcul realizarea de producții mari, tocmai pentru că își irigă terenurile. 6 tone/ha la grâu, 13 la porumb și 4 la rapiță erau producțiile pe care se baza, indiferent dacă era un an secetos sau nu.

În general, cei care irigă obțin la grâu, dublarea producției, la porumb, chiar triplarea, prin comparație cu anii în care nu sunt precipitații.

O piedică însă o constituie costul mare al apei. În Planul Național de Reabilitare este prevăzut un canal Bărăgan Siret, cu lungimea de 191 km, ceea ce presupune multă, multă muncă, chiar dacă e viabil din punct de vedere economic (să ne gândim doar ce a însemnat canalul Dunăre – Marea Neagră), or asta vrea și UE să vadă, că e o investiție rentabilă, eficientă. Sunt necesare eforturi mari de proiectare, că dacă curg 10 cm și 8 se evaporă…

Avem, în România, șansa de a folosi tehnologii noi, care nu au un efect negativ asupra mediului. Este nevoie de oameni care se pricep, care fac lucrurile cu cap.

Un fermierul spunea că îl costă 400 lei /hectar să ude, la o singură udare. Dau un singur exemplu: un pivot de 50 ha este o instalație de irigat cu un punct fix, în mijloc, care se rotește 360 grade și descrie un cerc. Adică 20.000 de lei la o udare (4.000 euro), asta doar costul apei !!

Însă, dublându-și producția, costul se poate amortiza.

Acesta este unul dintre marile provocări ale planului de reabilitare a infrastructurii de irigație, randamentul stațiilor de pompare să crească de la 40% la 80% (adică vorbim de o dublare). Degeaba vindem noi tamburi, pivoți etc. dacă fermierul nu are de unde să ia apă. Nu poate căra apă cu cisterna în câmp.

 

Sunt irigațiile o investiție mult prea mare pentru fermieri?

Nu, dacă nu ești un foarte mic agricultor de subzistență. Și chiar și așa, m-am uitat la fratele meu, care are o mică suprafață de teren pe care s-a apucat să-și cultive cele necesare, pentru uzul propriu, așa, mai către ”bio”, și chiar și-a pus  un sistem de udare prin picurare (ceea ce chiar nu costă), și până și la el se vede diferența.

Pentru cultura mare sunt recomandați pivoții. Tamburii, cu un debit de 50 mc apă/h, sunt mai degrabă pentru culturi de leguminoase, rădăcinoase (cartof, sfeclă etc.).

Tamburii de la Ocmis au o durată de viață de peste 10 ani, dacă îi întreții bine. Rola de furtun cu aspersor la capătul furtunului, 600 metri lung, și acoperă o fâșie de 80 metri. Adică 4,8 ha.

Cel mai mare avantaj al lor este acela că, având roți,  sunt foarte mobili, pot fi mutați dintr-o parte în alta. După 8-10 ore, în funcție de câtă apă se dorește să fie aplicată, se duc într-o altă parte.

Pivoții, în schimb, acoperă o suprafață mult mai mare, în funcție de cât de mare este rampa de udare, de la 30 la sute de ha.

 

 Când și cum să investești în irigații

 Investițiile în irigații nu se fac atunci când ești disperat că nu plouă, că nu se fac așa ușor, e nevoie de timp. Tocmai, acum, că este un an ploios, și vor avea o producție bună, se pot gândi la investit în irigații, că poate la anu’ nu va mai fi așa. Fermierii mari, care au potențial financiar mare, nu trebuie să stea cu riscul acesta deasupra capului. Șansele de secetă sunt de 50%.

 Dacă nu ești consiliat, nu știi unde să cauți, nu îți dimensionează un specialist necesarul, desigur că n-o să faci niciodată asta, te va speria și vei renunța. Vei spune mereu ”un cost în plus, un cost în plus!” Însă nu e chiar așa, uite, poți să investești atât dar scoți atât. În doi-trei ani ți-ai amortizat investiția.

Sunt disponibile fonduri europene, fermierii grupați în organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI) putând obține fonduri europene de până la 1 milion de euro pe proiect, pentru amenajarea de sisteme de irigații, prin linia de finanțare 4.3 din cadrul PNDR. Iar sfatul meu este ca toți acei care doresc să-și irige terenurile, să fie membri OUAI.

Pe de altă parte, de unde băncile nici nu voiau să audă de agricultură până nu demult, din ce în ce mai multe au început să acorde credite pentru irigații. Pentru că există un potențial foarte mare de câștig din agricultură, însă nu-l poți atinge fără tehnologie și irigații. Prin instalarea unor sisteme performante de irigare, scade riscul de diminuare a productivității și a rentabilității. Randamentul culturilor va fi unul ridicat dacă sunt irigate, ceea ce face ca veniturile obținute de fermieri să crească.

 

 Modalități de abordare

Urmează să lucrez la portofoliul produselor pe care le vom oferi, pompe de la Scova și tamburi și pivoți de la OCMIS, un brand italian de foarte bună calitate. Voi încerca să-l alcătuiesc astfel încât să vorbească pe limba fermierilor, să le dimensionez necesarul în funcție de nevoile concrete ale fiecăruia. Vom introduce informații care lipsesc nu numai din site-ul nostru, ci și din al producătorilor. De exemplu, am fost întrebat: cât timp merge instalația ca să aplic 10 litri /mp? Cât timp lucrează tamburul ăsta până face asta? Astfel de informații nu le găsești niciunde, clar și explicit, doar dacă specialistul consultă tabele și/sau face calcule. Apoi vorbim de presiunea la pompă, de dimensionarea acesteia, de viteza tamburului care dă ”rata de ploaie”… Toate acestea trebuie puse în relație, trebuie să fie foarte bine corelate pentru ca sistemul să fie eficient. Cu cap. Pentru că fermierii asta își doresc: soluția cea mai eficientă. Degeaba iei ceva ieftin sau care ”îți place mai mult”, pentru că dacă nu se potrivesc între ele…

Dacă vrei pâine, mergi la brutar, nu mergi la măcelar. La fel și cu irigațiile, trebuie să consiliezi fermierul, să-I ajuți să stabilească ce i se potrivește. Și aici intervin eu, cu experiența de aproape 15 ani în ceea ce înseamnă irigații.

Mediul de lucru din MEWI este unul foarte profesional, iar asta mă impulsionează. Dacă la vârf este ceva bun, se împrăștie ”binele” până jos și treaba merge foarte bine. Ca la irigații 😂