Barbat in fata desktopului. Solutii marca Fendt pentru agricultura digitalizata.
Articole

Dar despre ce vorbim când vine vorba despre digitalizarea agriculturii?

Infografice agricultura digitalizata

Subiectul digitalizării agriculturii a apărut tot mai des în discuție mai ales în aceste ultime săptămâni, când munca ”la distanță” și mutarea în online sunt subiecte abordate pretutindeni. Este evident că agricultura la distanță nu este posibilă, însă, utilizarea noilor tehnologii digitale poate oferi soluții de succes care, pe lângă beneficiile aduse mediului înconjurător și climei (după cum sunt recomandările UE), contribuie la creșterea eficienței generale a fermelor.

Fiecare companie de top investește anual bugete impresionante, năucitoare pentru noi, în dezvoltarea de noi tehnologii cu aplicabilitate practică pentru produsele lor. Departamentele de Cercetare-Dezvoltare devin entitățile ”cheie” ale producătorilor de tehnică agricolă.

Presiunea făcută asupra fermierilor de a produce hrana planetei mai repede, mai multă, mai ieftină i-a obligat pe aceștia să devină mai eficienți, mai cu atenție la costuri, în condițiile în care însăși achiziționarea de produse digitale nu este tocmai la îndemâna oricărui fermier.

La nivelul Comisiei Europene se consideră că ”implementarea noilor tehnologii este sub așteptari, diferențele dintre statele membre în ceea ce privește nivelul implementării fiind diferit de la țară la țară, recomandând ca aceste diferențe să fie eliminate pentru a asigura accesul tuturor fermierilor la aceste tehnologii și a beneficia de ele”. (sursa: foodbiz.ro)

Barbat folosind tehnologii digitale pentru operarea utilajelor agricole
Sistem de autoghidare prin GPS marca FENDT

În urmă cu vreo 5-6 ani vorbeam despre agricultura de precizie (precision farming), introducerea sistemelor de ghidare automată prin intermediul GPS-ului fiind piatra de temelia în digitalizarea agriculturii.

Cristian Dănescu, directorul general MEWI, afirmă că ”în anul 2017, 50 % din tractoarele Fendt vândute în România erau echipate cu sisteme de autoghidare, procentul ajungând în 2019 la 80 %. Această creștere importantă demonstrează foarte clar interesul fermierilor noștri de a practica agricultura de precizie. Prelucrarea suprafețelor mari necesită echipamente de capacitate ridicată, care se pretează perfect noilor provocări din agricultură.

Agricultura inteligentă (smart farming) este cumva agricultura de precizie ”upgradată”, cea care îmbină deștept funcțiile echipamentelor agricole, datele generate de acestea, cu programe de administrare a fermei, și toate ”la distanță”, prin transfer de date, făcând posibilă monitorizarea permanentă a tuturor acelor elemente care contribuie la eficientizare: randamentul flotei, starea culturii, costuri etc.

Într-un articol publicat, în ianuarie 2018, pe https://rural.rfi.ro/emisiune/romania-digitalizare-agricultura, se arată că (citând un studio al unei companii agricole) ”pentru 75% dintre fermierii români telefonul mobil este un instrument nelipsit în fiecare zi, însă doar 17% dintre fermieri folosesc un software pentru administrarea fermei”. Același studiul mai arată că ”49,5% dintre respondenţii din România folosesc ca principal instrument de ţinere în evidenţă a terenurilor şi lucrărilor agricole o agendă, 20% programele de tip Excel, 13,5% declară că nu consideră ca au nevoie de astfel de instrumente, în timp ce doar 17% folosesc un program informatic sau o aplicaţie dedicată pentru administrarea fermei. În comparaţie cu situaţia din România, 44% dintre fermierii francezi şi 40% dintre cei germani utilizează un software sau o aplicaţie de management al fermei.”

În trei ani, cu siguranță lucrurile s-au mai schimbat, telefonul – smart și el – fiind principalul ajutor al unui smart farmer, al unui fermier contemporan vremurilor pe care le trăim.

Telefon mobil cu holograma

Și totuși, care sunt cuvintele cheie din vocabularul digitalizării agriculturii?

Termenii cei mai binecunoscuți sunt: autoghidare (sisteme GPS), VariableRate, SectionControl, reglaje automate (VarioDrive, VarioGrip etc.), monitorizare a dozării, tractoare autonome (vă amintiți de premiul primit de Fendt la Agritechnica, încă în 2013?), fotografiilor din satelit sau luate de drone pentru realizarea hărților, transferul de date, selecţia şi analiza acestora, softuri multidisciplinare, de platforme publice de date etc. În plus, tot aici intră și instruirea permanentă a operatorilor şi a fermierilor care să poată ține pasul cu noile tehnologii.

Însă, până să vedem roboți și drone pe câmpurile noastre, sau tractoare fără prezență umană în cabină, fermierii pot beneficia de binefacerile digitalizării prin simpla utilizare a telefonului mobil. Sau a tabletei. Pentru că am văzut din ce în ce mai puțini fermieri cu agendă.

Drona in aer deasupra unui camp agricol- agricultura cu drona.